Reverse logistics și economia circulară în Europa: transformarea retururilor în resurse

Creșterea comerțului electronic și înăsprirea reglementărilor de mediu au adus reverse logistics – procesul de colectare a produselor și ambalajelor returnate și reintegrarea lor în lanțurile de aprovizionare – în prim-plan. Pentru a-și atinge obiectivele de sustenabilitate, companiile trebuie să alinieze fluxurile inverse la strategiile UE privind economia circulară. Acest articol analizează cadrul de reglementare și oferă pași practici pentru expeditori și transportatori.

De ce contează reverse logistics

Retururile și produsele ajunse la sfârșitul ciclului de viață nu mai sunt privite doar ca un cost; ele devin resurse care pot fi recondiționate, reutilizate sau reciclate. Agenția Europeană de Mediu (EEA) arată că UE trece de la un model liniar, în care produsele sunt eliminate după o singură utilizare, la o economie circulară care pune accent pe reutilizare, reparare și reciclare. Modelele circulare permit utilizarea materialelor pentru mai mult timp și transformarea acestora în noi produse, reducând deșeurile și impactul asupra mediului.

Totuși, progresul este gradual: materialele reciclate au reprezentat doar 11,5 % din materialele utilizate în UE în 2022, iar dublarea ratei de utilizare a materialelor circulare până în 2030 va fi dificilă. În același timp, depozitarea la groapă a deșeurilor în UE a scăzut de la 23 % la 16 % între 2010 și 2020, semn al unor progrese în devierea deșeurilor. Reverse logistics poate închide bucla, recuperând produse și ambalaje pentru reprocesare.

Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR)

Noul Regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR), intrat în vigoare la 11 februarie 2025, stabilește ținte ambițioase pentru reciclare și reutilizare. Scopul său este ca toate ambalajele de pe piața UE să fie reciclabile până în 2030, să crească utilizarea plasticului reciclat și să reducă utilizarea materiilor prime virgine. Regulamentul introduce, de asemenea, restricții pentru ambalajele de unică folosință și obligă operatorii de tip take-away să permită clienților să aducă propriile recipiente fără costuri suplimentare. Ambalajele reprezintă 40 % din consumul de plastic al UE și jumătate din deșeurile marine, iar fiecare locuitor al UE a generat 186,5 kg de deșeuri de ambalaje în 2022.

Pentru managerii de logistică, PPWR înseamnă o responsabilitate sporită pentru colectarea ambalajelor și asigurarea prelucrării lor în instalații conforme. Sistemele de ambalaje reutilizabile și designul pentru reciclare devin elemente critice ale planificării logistice.

Proiectarea rețelelor de reverse logistics

Pentru a construi sisteme eficiente de reverse logistics, companiile ar trebui să:

1. Analizeze fluxurile de retur: Identifică produsele cu rate ridicate de retur, precum electronicele sau textilele, și stabilește dacă acestea pot fi reparate, recondiționate sau reciclate.
2. Folosesc puncte de colectare și lockere: Consolidează retururile prin puncte de ridicare, lockere sau magazine fizice pentru a reduce costurile de colectare și a îmbunătăți conveniența pentru consumatori.
3. Integreze fluxurile inverse cu cele directe: Combină livrările și preluările pe aceeași rută pentru a minimiza kilometrii parcurși cu vehiculul gol. Optimizarea avansată a rutelor ajută la alinierea fluxurilor directe și inverse.
4. Colaboreze cu centre de recondiționare și reciclare: Încheie acorduri cu operatori certificați pentru recondiționarea și reciclarea produselor returnate. Asigură colectarea datelor privind starea retururilor pentru a decide cea mai bună destinație (reutilizare, reparație, reciclare).
5. Adopte ambalaje reutilizabile: Investește în ambalaje de transport durabile (de exemplu, containere pliabile) care pot fi returnate, curățate și reutilizate. Acestea reduc deșeurile și îmbunătățesc protecția produselor.

Strategii de economie circulară în logistică

Reverse logistics ar trebui integrată într-o strategie mai largă de economie circulară, care include:

• Design pentru demontare: Produsele și ambalajele ar trebui proiectate astfel încât să poată fi ușor demontate pentru reparații sau reciclare.
• Resurse partajate: Folosește depozite și transport comun pentru a împărți resursele și a reduce capacitatea neutilizată.
• Date și urmărire: Implementarea de sisteme de tracking (de exemplu, RFID, blockchain) pentru monitorizarea activelor pe parcursul mai multor cicluri și prevenirea pierderilor.
• Implicarea consumatorilor: Încurajează clienții să returneze produsele prin stimulente, scheme de depozit sau modele buy-back.
• Raportare și conformitate: Monitorizează indicatori-cheie precum ratele de retur, de reutilizare și de reciclare pentru a îndeplini cerințele de raportare și a identifica zonele de îmbunătățire.

Concluzie

Reverse logistics este o piesă centrală a economiei circulare. Adoptând PPWR și aliniind operațiunile la obiectivele UE de economie circulară, expeditorii și transportatorii europeni pot transforma retururile dintr-un centru de cost într-o sursă de valoare. Integrarea fluxurilor inverse, investițiile în ambalaje reutilizabile și colaborarea de-a lungul lanțului valoric ajută companiile să își atingă țintele de sustenabilitate și să răspundă presiunii tot mai mari din partea consumatorilor și a reglementatorilor.

Surse