Livrarea last-mile în orașele europene: provocări și soluții sustenabile

Pe măsură ce comerțul electronic crește rapid, last-mile – ultima verigă de la hubul de distribuție la client – a devenit una dintre cele mai costisitoare și mai poluante etape ale lanțului de aprovizionare. Orașele europene abordează această provocare prin strategii de logistică urbană, reglementări și soluții inovatoare. Acest articol examinează principalele probleme și evidențiază bune practici.

Dimensiunea problemei

Transportul urban de marfă menține orașele aprovizionate cu alimente, materiale de construcții și colete, dar contribuie și la congestie, zgomot și emisii. Un raport al UE privind logistica urbană notează că last-mile poate reprezenta peste 50 % din costurile totale de livrare. Vehiculele grele reprezintă doar aproximativ 15 % din traficul urban, dar pot genera până la 25 % din emisiile de CO2 ale transportului și 30–50 % din particule și oxizi de azot. Un sondaj în orașele europene arată că 60 % se confruntă cu dificultăți majore în gestionarea logisticii urbane și că distribuția de mărfuri este responsabilă pentru 55 % din emisiile vehiculelor.

Provocările includ spațiul limitat pentru încărcare/descărcare, lipsa facilităților logistice în interiorul orașelor (ceea ce duce la „logistics sprawl”) și cererea în competiție pentru spațiul de la bordură. Multe livrări au loc în orele de vârf, ceea ce agravează congestia și emisiile.

Cadrul de politici și planificare

Planuri de logistică urbană sustenabilă (SULP)

Grupul de experți al Comisiei Europene pentru mobilitate urbană recomandă orașelor să elaboreze Planuri de Logistică Urbană Sustenabilă (SULP) ca parte a Planurilor de Mobilitate Urbană Sustenabilă. SULP-urile sunt cadre strategice care urmăresc optimizarea transportului de mărfuri, reducerea impactului asupra mediului și îmbunătățirea calității vieții. Rezumatul executiv al recomandărilor SULP 2024 subliniază nevoia unei abordări la nivelul UE pentru colectarea și partajarea voluntară a datelor, actualizarea ghidurilor cu instrumente digitale precum digital twins și AI și formarea autorităților locale. Sunt evidențiate, de asemenea, politici care asigură condiții de muncă sigure pentru lucrătorii din logistică, încurajează logistica colaborativă și huburile partajate pentru reducerea curselor goale.

Logistică urbană cu emisii zero

Pagina Comisiei Europene dedicată logisticii urbane notează că livrarea urbană este esențială, dar se confruntă cu provocări precum congestia, lipsa zonelor de încărcare și costurile ridicate. Se recomandă ca autoritățile să integreze transportul de marfă în planurile de mobilitate urbană sustenabilă și să dezvolte planuri dedicate de logistică urbană, în colaborare cu actorii privați. Sunt evidențiate nevoia de conexiuni multimodale între transportul pe distanțe lungi și last-mile, utilizarea vehiculelor cu emisii zero, modele noi de distribuție, rutare dinamică și legături mai bune cu transportul urban pe calea ferată și căile navigabile interioare. Programele de cercetare din cadrul Horizon Europe finanțează living labs și proiecte pilot pentru testarea acestor soluții.

Soluții inovatoare

Orașele și furnizorii de servicii logistice testează diverse abordări pentru a îmbunătăți eficiența și sustenabilitatea last-mile:

• Micro-huburi și centre de consolidare urbană: Amplasarea unor huburi logistice mici mai aproape de consumatori reduce distanțele parcurse de dube. Centrele de consolidare din afara orașelor permit sortarea și transferul mărfurilor pe vehicule cu emisii zero sau cargo bike-uri pentru ultima verigă.
• Cargo bike-uri și dube electrice: Cargo bike-urile electrice și dubele mici sunt potrivite pentru zonele urbane dense. Ele pot intra în zonele cu emisii reduse și pot livra eficient multe colete mici.
• Livrări în afara orelor de vârf: Livrările dimineața devreme sau seara târziu reduc congestia și permit utilizarea unor vehicule mai mari atunci când drumurile sunt mai libere.
• Logistică colaborativă: Rețelele de livrare partajate permit mai multor transportatori să își combine capacitatea, reducând numărul de vehicule pe drum. Recomandările SULP pun accent pe logistica colaborativă și huburi comune.
• Rutare dinamică și digital twins: Algoritmii pot optimiza rutele în timp real, ținând cont de trafic, ferestrele de livrare și zonele cu restricții de emisii. Digital twins ale rețelelor urbane permit planificatorilor să testeze scenarii și să identifice blocajele.

Pași pentru managerii de logistică

1. Cartografiază constrângerile de reglementare: Identifică LEZ-uri, zone cu emisii zero și restricții orare de pe traseele de livrare. Evaluează dacă flota ta îndeplinește cerințele de acces.
2. Folosește datele: Colectează și partajează date de livrare cu autoritățile locale pentru a sprijini planificarea și a obține acces preferențial. Măsoară performanța last-mile (cost per oprire, emisii, punctualitate) și stabilește ținte de îmbunătățire.
3. Investește în vehicule noi: Evaluează cargo bike-uri electrice, dube ușoare electrice și combustibili alternativi. Caută subvenții și scheme de sprijin acolo unde sunt disponibile.
4. Construiește parteneriate: Alătură-te parteneriatelor pentru calitatea transportului de marfă sau forumurilor de logistică urbană. Colaborarea, chiar și cu competitori, poate permite partajarea huburilor și resurselor.
5. Testează inovațiile: Rulează proiecte pilot cu micro-huburi, livrări în afara orelor de vârf sau cargo bike-uri pe anumite rute. Extinde ulterior inițiativele care funcționează la scară.

Concluzie

Livrarea last-mile reprezintă o provocare majoră, dar și o oportunitate de a îmbunătăți calitatea vieții urbane și sustenabilitatea. Prin adoptarea SULP-urilor, investiții în vehicule cu emisii zero și explorarea unor modele inovatoare de livrare, orașele europene și furnizorii de servicii logistice pot reduce emisiile, congestia și pot oferi un serviciu mai bun clienților.

Surse